Traducerea din latină a termenului de Iustiția se face simplu, prin justiție, deși latinescul Iustiția vine de la rădăcina Ius = drept, dreptul, și firesc ar fi să se traducă prin DREPTATE. Putem spune că este o diferență între justiție și dreptate? În România, cel puțin, putem remarca că este o diferență nu doar ca termeni, ci este o realitate, deocamdată, a sărmanei noastre justiții. Mulți dintre noi ne-am manifestat mai mult sau mai puțin, nemulțumirea sau indignarea față de lipsa DREPTĂȚII dîn actul de justiție în România, dar am rămas la stadiul lamentării, fără a face un demers, sau un gest care să ajute la transformarea actului de justiție în DREPTATE.
|
Apropo de traduceri, dacă puneți pe https://translate.google.com/ să traducă freedom and liberty, site-ul va traduce prin libertate și libertate. Nu știm câți dintre vorbitorii de limbă engleză fac deosebirea dintre termeni, dar liberty este asociat în egregorul colectiv cu Statue of liberty, binecunoscutul monument dîn portul „Liberty Island” al orașului New York. Este un simbol al libertății manifestată la nivel social, pe care o regăsim și în Constituția României, art.16 Egalitatea in drepturi 2) Nimeni nu este mai presus de lege. Cu alte cuvinte suntem liberi, dar în limita legii, iar legile le fac, cine? Ei, cei care își conferă imunitate, care sunt mai egali decât noi, cei care cerem DREPTATE. Astfel de exemple abundă în ultima vreme, de exemplu când Parlamentul, s-a făcut scut pentru miniștri penali, sau cînd a incercat să desfințeze ANI ( Agenția Națională de Integritate ). În schimb cuvântul freedom exprimă starea de lua decizii fără a fi controlat de o forță externă, este libertatea de conștiință, este libertatea bunului simț, este libertatea pe care ne-o conferă Dumnezeu de la naștere și nimeni nu are permisiunea de uzurpa la acest fundament, dacât cu riscul de a dispărea el însuși. În acest sens unul dintre judecătorii Tribunalului de la Nürnberg, Francis Biddle a afirmat: „Nu totdeauna ceea ce este legal este și drept, pentru că nimic nu poate să facă să fie DREPT ceea ce nu este, nici măcar legea”. Deci nu putem cere DREPTATE celui care nu este drept, adică nu iubește DREPTATEA, fie el legiuitor ( cel care elaborează legi ) fie magistrat ( cel care le aplică). În acest caz ne rămâne libertatea de a ne manifesta public împotriva celor strâmbi și să susținem actul de justiție, cel prin care se poate face DREPTATE, că de aceea îi plătim. Așa am procedat și noi în cazul Moloț, al cărui proces la Curtea Supremă este tergiversat de mai bine de un an. Filmul de mai jos este o ilustrare vie a ceea ce trebuie și este necesar să facă fiecare român, dacă vrea ca îndemnul din decembrie ’89 să devină realitate: „Libertate te iubim, ori învingem ori murim” Va continua…. |