Vă prezentăm modul în care instituțiile statului îi tratează pe românii care se întorc în țară, pentru a ști fiecare ce îl așteaptă, dacă se aventurează să se întoarcă în România de când a fost declanșată așa-zisa pandemie.

După cum ne-a declarat Raul Coltor, încă de la vama Nădlac a cerut să fie adus în București unde își are reședința. Însă autoritățile Române au considerat că trebuie să-l pună în carantină în Alba-Iulia, pe motiv că aici are domiciliul. Deși Raul venea din Dublin (Irlanda) care este considerată zonă galbenă, a fost totuși dus cu forța în carantină, pe motiv că a făcut escală în Londra și Frankfurt.

Am constatat că cei care intră în carantină sunt efectiv încuiați într-o cameră timp de 14 zile fără a avea posibilitatea de a ieși nici măcar pe hol, darmite într-o curte, unde să respire și să se dezmorțească. D-na dr. Văcaru, reprezentanta DSP Alba cu care am discutat alături de ceilalți jandarmi și polițiști, a spus inițial că vor căuta o soluție pentru ca cei carantinați să se poată plimba într-un cadru controlat, dar ulterior a recunoscut că nu au personal și condiții. Nici măcar test covid nu i s-a făcut și nici un fel de analize. Dna dr. a motivat că este asimtomatic (nu manifestă nici un simptom clinic) .

Atunci întrebăm și noi pe cei care girează funcția de autorități ale statului: de ce „încarcerați” oamenii timp de 14 zile fără să aveți nici un motiv? Cum legea penală prevede prezumția de nevinovăție și omul se bucură de toată libertatea dacă nu există probe, tot așa nimeni nu are dreptul să interneze cu forța oameni sub pretextul că ar putea fi contaminat. Astfel de decizii pot lua doar cei care au mintea contaminată și care intenționează să ducă România spre o dictatură de tip nazist.

Chiar și izolarea la domiciliu care este varianta „benignă” față de carantinare este defapt o sechestrare ce este condamnată de Codul Penal, art.205 – lipsirea de libertate.

În cazul carantinării, care este clar forțată și fără temei (doar se presupune că ar fi bolnav, și este asimptomatic – cum s-a exprimat dna dr. Văcaru) putem în mod cert să o considerăm lipsire de libertate.

Lipsirea de libertate poate provoca puternice suferințe psihice, iar aceasta constituie o tortură. Articolul 282 alin. 5 din Codul Penal este explicit, cităm: „nici o împrejurare excepțională oricare ar fi ea, stare de război, sau de amenințare cu războiul, instabilitate politică sau oricare stare de excepție (stare de urgență, stare de alertă – n.n.) nu poate fi invocată pentru a justifica tortura. Deasemenea nu poate fi invocat ordinul superiorului sau al altei autorități publice”. Este din ce în ce mai clar pentru tot mai mulți oameni inteligenți că isteria declanșată este mult mai perculoasă decât covid19.

Cu alte cuvinte virușii mentali (manipularea prin mass-media cu scopul de a induce panică, frică, nesiguranță, etc) produc cu mult mai mult rău decât virușii produși într-un laborator cu scopul de a îmbolnăvi. Am auzit mulți oameni care în perioada de maximă isterie mărturiseau că nu mai pot porni televizorul pentru că simt că se îmbolnăvesc. 

La mitingurile din anii 90 se scanda pe străzi: „ați mințit poporul cu televizorul”. De la mitingurile pentru Roșia-Montană încoace, se scandează, „unde este presa ca să-i scoatem lesa”. La momentul potrivit toți cei care au manipulat, toți cei care cu rea intenție au difuzat știri false sau neverifcate, generând teamă, răspândind panică vor răspunde penal în solidar cu cei care au generat toată această criză care a adus suferință și moarte.

Până atunci noi vă sugerăm să fiți optimiști și încrezători pentru binele întotdeauna învinge, chiar dacă uneori oamenii își pierd răbdarea sau speranța. Unitatea împotriva răului a fost și rămâne soluția cea mai rapidă și eficientă în a scurta perioada de suferință.

Vă rugăm distribuiți aceste informații. Vă mulțumim.